Cultura Locala‎ > ‎

Prezentare Locala


 Aşezarea geografică

 

Aşezata în partea nord-vestică a judeţului Alba, în inima Tarii Moţilor, comuna Sohodol este una din localităţile în care s-au descoperit urme de locuire din paleolitic ( în peşterile Lucia Mică şi Lucia Mare din Gura Sohodol ).

Lexicul specific precum şi obiceiurile, demonstrează o legătură ancestrală cu cultura geto-dacică şi latină. Toponimia, în majoritatea de sorginte slavă, arată locuirea zonei şi în primul mileniu al erei noastre.

Locuirea din vechime a comunei Sohodol rezultă şi din denumirea satelor. Satul Robeşti, de pilda, ne duce cu gândul în evul mediu sau mai devreme, întemeietorii satului fiind probabil robi fugiţi. Unele din sate şi cătune au o toponimie care reflectă aspecte interesante legate de despădurire ( dealul Arsurilor, vârfurile Pojarul şi Pojarel, satele Poiana, Lumineşti, Lazuri ) sau de natură geomorfologică ( satul Hoancă, dealul Tarniţă ) dar şi de natură geografică ( vârful Dosului, Doştina – teritorii cu orientare nordică ) sau de natură hidrologică (Valea Seacă, Valea Verde) .

Cu toate acestea, în primele secole ale mileniului al doilea ( XI – XIII ), Munţii Apuseni constituiau o zonă puternic împădurită, la graniţa dintre unităţile teritorial-administrative din Crişana şi Transilvania.

Teritoriul actual al comunei  Sohodol aparţinea comitatului Alba, aflat sub autoritatea voievodului Transilvaniei. Intreaga zonă depresională, cunoscută sub numele de „ Tara Moţilor ” făcea parte din întinsul domeniu al Abrudului ( Terra Abruth ) ale cărui sate româneşti Câmpeni, Bistra, Abrud – sat, Cărpiniş, Bucium şi Vidra sunt amintite încă din 1595, când principele Sigismund Bathori scuteşte de dări populaţia acestora, cu motivarea că locuiesc între munţi şi nu au teren arabil, astfel că grâul şi alte alimente trebuiesc cumpărate. Intregul domeniu al Abrudului, împreună cu posesiile româneşti  („possessiones Valachichales”) se află în stăpânirea directă a fiscului, după secularizarea averilor ecleziastice în 1556.

Din secolul al XVII-lea ţara Abrudului se divide în două părţi, satele din văile Râului Mare şi Râului Mic  constituind  o unitate administrativă distinctă, locuită de „ moţi ” sau „ţopi ”, numele acestei populaţii determinând denumirea maghiară a principalei localităţi Câmpeni ( Topánfalva ). Se constituie astfel Domeniul de Sus, incluzând satele Câmpeni, Bistra, Râul Mare şi Vidra, împreună cu crângurile din Râul Mic, apărute în număr tot mai mare pe curăturile şi defrişările din păduri şi organizate pe neamuri. Acum este pomenit pentru prima oară toponimul Sohodol, într-un act din 1631 în care este menţionat „gornicul de pădure din Sohodol”.

Localitatea ca atare este atestată documentar pentru prima oară în cadrul conscripţiei Dosa, în anul 1805. Cu toate acestea, vechimea anterioară a localităţii şi a cătunelor ce o compun este confirmată şi de menţionarea a două dintre acestea, respectiv Poiana şi Valea Verde, la 1770, în documente cartografice austriece la scara 1:28.800. Ceva mai târziu, la 1835, apare pomenit şi cătunul Peleş ( Sematismul de la Blaj, 1835 ) sub forma „Pele ”.

Până în 1850, Sohodolul aparţinea de localitatea Câmpeni iar satul Poiana de Abrud, abia după această dată teritoriul respectiv constituindu-se ca unitate administrativă independentă. Modificări, însă, continuă să se petreacă, astfel încât cătunul Vârşi, care încă în 1956 făcea parte din comuna Sohodol, trece la comuna Roşia Montană. Cele 4 aşezări menţionate, respectiv Sohodol, Poiana, Valea Verde şi Peleş cuprindeau desigur, ca şi crângurile aparţinătoare, cele 31 de sate ce alcătuiesc actualmente comuna Sohodol, dar acestea nu apar ca sate de sine stătătoare decât după 1956. Cele 4 localităţi iniţiale, corespunzând parohiilor şi dotate cu biserică şi scoală, sunt păstrate şi astăzi în memoria locuitorilor, recomandându-se a face parte din satele respective, conform vechii împărţiri. Cele 31 de sate actuale, mult prea mici şi lipsite de dotări, reprezintă o împărţire artificială, nefuncţională şi care nu a reuşit să se impună în conştiinţa locuitorilor comunei Sohodol.

Comunei Sohodol reprezintă o aşezare tipică pentru zona Munţilor Apuseni, caracterizată prin ceea ce etnografii numesc „satul cu case izolate”, iar geografii – sat de tip „împrăştiat ” sau  „risipit”. Acest tip de aşezare umană, considerat de alţii relativ recent, în funcţie de cazurile studiate, este răspândit pe o mare arie a zonei montane în Europa, fiind descris atât în părţile de nord-vest a Peninsulei Balcanice, în Carpaţi de vest, în Munţii pădure Neagră, în Bavaria şi Austria Superioară, până în Alpi Elveţiei, cât şi în zonele împădurite ale Poloniei şi Rusiei. Amănunte în legătură cu istoricul comunei Sohodol se regăsesc în lucrarea „Habitat tradiţional şi mutaţii demografice în Munţii Apuseni”[1].

Aria de extindere geografică a acestui tip de aşezare ocupă regiunile de platforme sau plane, adesea pe cumpăna apelor, văile adânci şi împădurite constituind limita între sate. Nivelul general se situează între 600 şi 1000 m altitudine, dar uneori coboară până la 400 m sau urcă până la 1400 m altitudine. Teritoriul ocupat de aceste aşezări corespunde ariei de dezvoltare a fâneţelor respectiv  unei economii pastorale sau pastoral agrare, bazată pe proprietatea comună a tribului sau a familiei lărgite. Si acum, fiecare gospodărie are spaţiul de folosinţă economică în imediata apropriere  (teritoriul de cultură, fâneaţa, păşunea, uneori şi pădurea ) .

Dintre toate zonele geografice ale Europei, Munţii Apuseni  constituie zona cea mai compactă şi mai întinsă ocupată aproape exclusiv cu acest tip de aşezare, care poate fi găsit aici  din punct de vedere al habitatului: geografică, economică, socială şi etnică.

Comuna Sohodol este aşezată în bazinul hidrografic al văii Sohodolului cu aproape întreaga suprafaţă (excepţie satele Lazuri şi Burzoneşti care se află în bazinul Arieşului ).

Monografia generală din 1960 încadrează zona în care se află comuna Sohodol în sectorul de climă de munte, ţinutul climei de munţi mijlocii, favorabilă pădurilor de fag şi brad, subţinutul climei de versanţi expuşi vânturilor vestice, districtul climei cu efecte de föhn.

Vecinătăţile comunei Sohodol:

·        Oraşul Abrud                           la sud-est;

·        Comuna Roşia Montană          la est;

·        Oraşul Câmpeni                       la est şi la nord-est;

·        Comuna Vidra                         la nord şi nord-vest;

·        Comuna Avram Iancu             la nord-vest;

·        Judeţul Hunedoara                   la vest;

·        Comuna Ciuruleasa                  la sud.